- a lăsa ceva în seama cuiva
- to trust smth. to / with smb.v. şi \a lăsa ceva în seama cuiva grija \a lăsa ceva în seama cuiva .
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a lăsa ceva în seama cuiva
Look at other dictionaries:
seamă — SEÁMĂ s.f. 1. (În loc. şi expr.; exprimă ideea de calcul mintal, o judecată, o constatare, o observaţie) De bună seamă = desigur, fără îndoială. Mai cu seamă = mai ales, îndeosebi. A şi da seama = a constata, a se lămuri, a pricepe. A lua seama… … Dicționar Român
lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit … Dicționar Român
apreciere — APRECIÉRE, aprecieri, s.f. Acţiunea de a aprecia şi rezultatul ei. ♢ expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a lăsa pe cineva să chibzuiască şi să hotărască singur (într o problemă). [pr.: ci e ] – v. aprecia. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa … Dicționar Român
grijă — GRÍJĂ, griji, s.f. 1. Teamă sau nelinişte simţite de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau întâmplări neplăcute pe care le ar putea îndura; îngrijorare. ♢ expr. A intra la griji = a începe să fie îngrijorat. ♦ Cauza îngrijorării cuiva. 2 … Dicționar Român
pune — PÚNE, pun, vb. III. A aşeza, a instala, a plasa într un loc. ♢ expr. A pune foc = a) a incendia; b) fig. a înrăutăţi situaţia. A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) acţiunii focului (pentru a fierbe, a găti etc.). A pune (cuiva ceva) la picioare … Dicționar Român
lepăda — LEPĂDÁ, lépăd, vb. I. (pop.) I. 1. tranz. A lăsa ceva din mână; a arunca. ♦ A arunca un obiect nefolositor sau fără valoare, renunţând la el. ♢ expr. A nu fi de lepădat = a fi vrednic de luat în seamă; a avea preţ, valoare. 2. tranz. A dărui, a… … Dicționar Român
socoti — SOCOTÍ, socotesc, vb. IV. 1. tranz. A face socoteală (1); a calcula. ♦ A număra. ♦ refl. recipr. A ajunge la o înţelegere cu cineva asupra unei datorii, obligaţii etc. ♦ refl. recipr. fig. A lichida un diferend cu cineva, a trage la raspundere pe … Dicționar Român
pe — prep. I. (Introduce un complement direct). 1. (Complementul este exprimat printr un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o fiinţă) Îl strig pe Ion. A împuşcat pe lup în cap. ♦ (Complementul este exprimat printr un substantiv comun… … Dicționar Român
rând — RÂND, rânduri, s.n. 1. Şir (drept, aliniat, ordonat) de lucruri sau de fiinţe. ♢ loc. adv. De a rândul = a) unul după altul, fără întrerupere, în şir, neîntrerupt, continuu, consecutiv; b) de la un capăt la altul; pretutindeni. Pe rând = a) unul… … Dicționar Român
da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel … Dicționar Român
trece — TRÉCE, trec, vb. III. I. 1. intranz. A merge fără a se opri, printr un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva, a străbate un loc fără a se opri, a şi urma drumul, a fi în trecere pe undeva. ♢ expr. A trecut baba cu colacii = e prea târziu,… … Dicționar Român
